|| TEUHTLI || UN LUGAR EN LA MILPA ALTA || HISTORIA - CRÓNICA - COSTUMBRES - TRADICIONES - CUENTO - POESÍA - LUGARES - GALERÍA FOTOGRÁFICA. teuhtli.blogspot.com Un blog de RAYMUNDO FLORES MELO. teuhtli.blogspot.com
gadgets para blogger

miércoles, 4 de abril de 2012

TÔ TÊO-NÂNTZIN UAN IN ONTEXÂYÀQUE.


(La Madre de Dios y el Hombre de las dos Caras. Versión Náhuatl)
Por: Juan Crisóstomo Medina Villanueva

Ze tlacatzintli ô micac cuauhtlátli ô mo cuácuauilito uan ica amo ô mo nequiltiaya qui mihtiz ze cuauhtohtli, nian ze ueyi ôyametl, uel miàc ô néne, ô mo cualti tlein î ziuatzin ô m’itacatili, cuâc ô mo tlamili î âtzin, ô mo nextili ze cuahuitl ca ica yo huêuetiac ô mic uan ô uetztaya, niman ô peuh tla têtequi. Inon chicahca tequitl coza ô quim’ítonilitzino, uan yo m’amiquitiah: ô mo yôma tlátlani: ¿Tlein nih chiuaz? uan ô m’ilnamiquili ca campa ô yèya Tûlmiac, campa pipica quetzalâtl uan niman ica yompa ô mo ménemiti.

Cuâc Tûlmiac yo áziah ô mo’ttili ze quetzal-ziuatl, zâzan cuacualtzin, cua-coztamali, ahqueuatzin ô m’ámohuiaya uan ô pepeyauia âtzintli ipan î tzo’, zan cuacualtzin malin-coztli. Tlacatzintli amo ô mo neltocaya tlein ô quittaya uan o quin xacuàlo im’ixtelolóuan, uan za zan yôlic ô mo pachotzino itlauc mauiztic ziuatzintli.

Uan cuac ô mo xayaca- etequehtzino ca ze cuali tlachaliz, qué ô ixpetlanaìa. Niman o tê yol pachiuiaya. Uan qué ô mo têtzâui in tlâcatl, nian amo ô mo olinìâya, nian ze tlátoli  ô qui tênquìxti, icha âchca ziuâpili ô qui’lhui: Né ni Mâriah in ilhuica’ tlécauilo; uan ye huécuhtica ô ni mitz chiâya, pampa téuâtl ti yôlchipahuac amo ti tê mìctìa, nian cuàuhtin, yolca, nian tlâca: Nic mo-tlázocamatilía Tô Têco cuac nezi tlâca qué téuatl.

¿Tlica mitz cuîtia mo’cniuan “In Onte-xâyaque”? Amo ô qui neltocaya queni ô qui mat qué ô qui cuitiâya tô chan tlâca. In zihuatzintli ô telhui: Amo x’mo máuhti, notlauc x’ mo tlâli, uan tlacatl ô peuh tlátoa, nian amo ô qui mo tlápalhui, niman, niman ô qui mo tlátlanili: ¿Tè ti tlacatecolotl? Mítoa ti mo cuepa tlein tlâca ohcuachi qui tlázónequi.

Zîhuapili ô qui nânquili, Néua o nih mîxiuh in Teo Conêtzintli uan né an mo nâna. Mo yôltech qué xixinâchton tlâcàtiz in mo têo tlazótlàliz, In Tlacatl ô mo yôlâli, uan ô qui têlhuli: Ihquìon nech cuitia pampa nih pìa cuali nemilizpa ica noch tlâca. Uan m’ítoa uèlez no chan nozo ca no pihuan zâzan ni amo cuali. Tô Teco mo machitìa amo melahuac.

Ne nic in tlazótla no zihuauh uan no pilhuan. Uan x’ nech mo tlápópolhuili, ye niauh zan ô nic on cuîco âtzintli tlein nic-iz, inic nic temòuiz cuáuitl tlein yo nih xêxêlo ica ti tlacuazque. Niman zihuatzintli ô qui ó’tzacuili noca ô qu’ilhuiaya: ¿Tic itta inin xochi-tlatzetzeloli? X’ pépena, uan x’ tema ític mo âya-pâltel.

Cuac t’áziz mo chan x’cuexanôlti mo zihuauh. Inon mo tláxcal uan aic mitz pòloz noca ti nèmiz. X’ câua tlein yo ti tla-cuàuhxelo, uan x’ càqui tlein ni mitz tîtlanîz: Amo nih pìa no chan anmotauc, uan nih nequi ompa ti nech caltîz, campa mo tocamati Chicômôztoc. Nèh nih nequi ze zazan ueyi calpol, campa nochtin no pihuan nan coneuizque cuan nech tlápalozque nozo cuac no’lhuiuh; uan mo chiuaz in calyôlótli. Qué amo nàn qui pìa atzintli ica tla-tepanchiualoz, ica mo’xi tic chiuaz mo xomuli, uan âtzintli mitz tòcataz. Ònyez âtzintli nôca ònyez tequichiuali uan cuac tzonquizaz. ti ualaz oc zepa òncuan Tûlmiac, uan ica ze nènèpalton tic tzacuiliz âtoyactontli pampa amo ualazque cactzopinquez an mech cócoltizque.

Cuâc t’áziz Malacachtêpec Mòmozco, tic in zentlaliz tlâca uan tic im’ilhuiz tlein ô ni mitz tîtlan. Uan melahuac, axan ye tic in pìaz ome mo xâyacauan ica inon amo ti mo tepéxiuiz, nôca, ô mo tlâlili î matzin î cuatihpac. Ica inin ti tla chiaz ca m’ixpa iuan ca oc zente ca mo cuitlapa tic îxotiz atzintli.

Ô qui cauhteuac tlein o qui tèquit uan ô peuh ca î yec ìxitl qui tilana î xomuli uan ze âpitzactli ô peuh qui tòca ca campa ô yaya î xomuli, ca in tzalan cuauhtin, cuac ô tepe tlécoya, âtzintli ô qui tòcaya, nô cuac ô têmôya, cuac ô panôya ca ìpan xâli-tlili, in xâli amo ô achchinìa, zan ipan o panôya âtzintli, no ìhqui cuac campa ô yèya tezquitlâli nôzo ca tecámac, atzintli amo ô calaquìa ític in tzlan tetòton. In âcuîcuîtzca uan oc zequi tôtôme ô pápâtlânìa campa ô panôya âtzintli, uan uel mìac pâpâlome uan zolin ô m’amic-zeuiaya uan ô mo‘ttaya quenin atzintli qui têmaca nemiliz-íyotl.

Cuac ô ázic Malacachtépec Mòmòzco, ô tlaca zentlali uan ô peuh quin ilhui î altepeicniuan tlein ipan ô mo chiuh. Noch tlâca amo ô qui neltocaya uan ô qui’toaya: “¡Inin yô iuintic!” nozo ¿Ahque o qui tzon-nelo. Uan yô qui cuaman? Cuac inon ô quittac in Ontexâyâque ô quim’ilhui: Inin atzintli ô nech tòctac Tulmiâcapa cuac in tô Nantzin Malincoztli ô nech tîtlan tlein ô nan mech telhui, ahqueuatzin mo nequiltìa totlauc mo chantiliz. Uan cuac ô mo cac oc-cepa yo uetzcaya ô quíto:

Tlà amo nan nech neltoca x’ quittacan: Uan ô mo quixti î cua-tlizeual uan yô mo’ttaya ome î xayacauan. Nochtin ô mo yôlmauhtíque uan ô pehque qui têncaqui tlein ô quin tîtlan. Niman ô tla pópohque ipán tlal coztli uan ompic campa î tocan Chicomôztoc ô pehualo in tequichiual. Cuac Ontexâyâque ô qui’ttac î ziuatzin ô qui tzátzili uan ô qui màcac î aya-pàltel uan ô qui’lhui: “X’iau to chan uan x’ quin tlamaca to pihuan ca inin tlein in Ziuaplitzintli ô nech tâcoli”. î Ziuauh ô qui tlàpo ayapaltel uan ô quittac xochitlatzetzeloli uan yo uetzcaya, cuac in Ontexayaque ô qui cualantzátzili:

“Tè tic chiuaz tlein ô nech tîtlan to Teonantzin”.Uan cuac ô ázic i chan uan occepa ô qui tlàpo aya-paltel in xochitlatzetzeloli yo mo chiuh tlaxcali, cócoyon, pópoyec, tlátlayoyo, tamali uan occequi zan uelic tlacuali. Pipiltzitzintin ica î nantzin ô pehque tlàcua uan qué ô apizmiquia ô tla mâtezacaya, uan amo ô tlamía tlein ític ô yeya.

Cuac inon ô quittac ziuatzintli ô qui tlázocamat to Teô nantzin uan ô mo tlapópolhui ca ixayouh, pampa uel miac tônaltin yo mo toliniaya. Ipanon tonali uan oc-tlein occequi ô ualáque, yo qui pixque tlein qui cuazque uan tlein ô qui tlanìa ica ô tequitìa ô quin tzotzomati in tlázo-côcône uan axan yo qui piaya nochi tlein mo nequi uan ica ô mo machtíque.

Noca ô tequitiuac ipan têopantli amo ô poliuh atzintli, no ihqui tlacuali î chan in Ontexâyâque noca ô ne’.

Inin tla tecpanali ô nic cac i tempantzinco no nantzin Francisca Villanueva.